Construită în jurul anului 1810 de către polcovnicul Istrate Sălişteanu cu scopul de a sluji ca locuinţă în perioada lucrărilor agricole, foişor de pază al recoltelor şi adăpost în vremuri de restrişte.
Ea reprezintă tipul de casă înaltă cu prispă de-a lungul întregii faţade cu cosoroaba şi stâlpi frumos sculptaţi, având şi o serie din caracterul culelor, respectiv parterul înalt, masiv prevăzut cu orificii pentru tras cu puşca şi închis cu o uşă masivă din lemn. În interior se află un beci. O scară interioară duce către etaj, la cerdac și la camerele de locuit. Cerdacul are stâlpi frumos sculptați. Tavanele și podeaua sunt căptușite cu grinzi de lemn, iar învelitoarea este acoperită cu șindrilă.
În 1815 a fost arsă de către turci odată cu oraşul Cerneţi, iar după 1821 a fost reconstruită de căpitanul de panduri Nistor.
În anul 1974, Direcţia Monumentelor Istorice şi de Artă a elaborat un proiect de restaurare intocmit de arhitect Micaela Adrian. Se dorea organizarea unui muzeu care să adăpostească case ţărăneşti din zona Mehedinţiului, fără succes însă.
O nouă încercare de includere a clădirii în circuitul turistic al judeţului a avut loc și în 2009. Pe atunci, angajaţii muzeului au lucrat de zor la amenajarea interiorului clădirii. Au fost refăcute zidurile, s-a văruit şi s-a aplicat tratamente preventive de combatere a dăunătorilor la toate obiectele din lemn, la plafon şi podele. În încăperile imobilului se află şi la ora actuală o serie de obiecte din lemn folosite de ţărani în urmă cu peste 200 de ani. Printre acestea se găsesc cutii de lemn pentru vin, bârdace, furci pentru adunat fânul, mai pentru pivă, pivă, stup primitiv, butoiaşe, putinei şi multe alte obiecte gospodăreşti.
Cerneți este o localitate din județul Mehedinți, Oltenia. Înainte de reîntemeierea orașului Severin, Cerneții au fost pentru mai multe secole centrul județului Mehedinți, aici aflându-se prăvălii de negustori și case ale boierilor mehedințeni (Glogovenii, Miculeștii, Tudor Vladimirescu etc.). După aceea Cerneții au decăzut repede, astfel că în momentul când N. Iorga vizita locul, fostul oraș era redus la o așezare cu „căsuțe scunde”.
Dintre personalitățile locale s-au remarcat Dimitrie Grecescu (1841 – 1910), botanist, medic, membru titular al Academiei Române și Ioan G. Bibicescu (1949 – 1924), publicist, om politic, economist, guvernator al Băncii Naționale a României.
