Monumentul a fost ridicat în memoria celor care și-au pierdut viața în războiul pentru independență, în primul război mondial și al doilea război mondial.
În urma războiului pentru independență, România a obținut independența față de Imperiul Otoman. Pe 16 aprilie 1877, Principatele Unite și Imperiul Rus au semnat un tratat la București care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul tării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României.
În războiul pentru independență pierderile suferite au fost 4.302 morți și dispăruți, 3.316 răniți
și 19.904 bolnavi.
Forțele mobilizate de către România în anul intrării sale în primul război mondial (1916) au reprezentat, din punct de vedere numeric, 15% din populația țării, adică 1.083.000 oameni.
Efectivele armatei române la data mobilizării au fost de 833.758 – trupă și circa 18 000 ofițeri,
ceea ce însemna 23 de divizii de infanterie și două divizii de cavalerie.
Bătălia de la Turtucaia 1 aug. – 6 sep. 1916
În această confruntare, armata română a suferit o grea înfrângere din partea trupelor germano-bulgare. S-au înregistrat 6 000 de morți și răniți, în timp ce 28 000 de militari au fost făcuți prizonieri.
Bătălia pentru București 29 noi. – 3 dec. 1916
A constituit ultima încercare a trupelor române, comandate de generalul Constantin Prezan, de a apăra Capitala în fața invaziei Puterilor Centrale. Deși la început armata română a obținut unele succese, în cele din urmă a fost nevoită să se retragă, Bucureștiul fiind ocupat.
Bătălia de la Mărăști 22 iul. – 1 aug. 1917
S-a desfășurat între 22 iulie și 1 august 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană. Reorganizate și temeinic instruite dar având și experienta campaniei din 1916, trupele române s-au dovedit a fi un adversar capabil de a pune probleme și chiar de a învinge redutabilele armate germane și austor-ungare.
Bătălia de la Mărășești 6 -16 aug. 1917
A fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor.
Pierderile suferite de armata română în primul război mondial au fost foarte mari: peste 500.000 de soldați.
Participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial s-a caracterizat prin două campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, pierdută, și cea din vest pentru eliberareaTransilvaniei, câștigată. La încheierea războiului, pe planul diplomatic, doar participarea de partea Axei a fost luată la socoteală și România a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat dușman învins.
Pierderile României în cel de-al Doilea Război Mondial – peste 800 de mii, atât civili cât și militari, deși statisticile dau cifre diferite. Cele mai multe dintre pierderi au avut loc după 22 iunie 1941, când Germania Nazistă a invadat URSS.
Pierderile militare românești au fost de aproximativ 300.000 de oameni.
