Muzeul ilustrează, cu cele mai reprezentative descoperiri de la Hârşova şi împrejurimi, dezvoltarea civilizaţiei materiale şi spirituale din spaţiul dunărean, începând din neolitic şi până la începutul epocii moderne. Sunt expuse piese cu valoare deosebită, unele prezentate în expoziţii internaţionale sau naţionale, tipice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelnita), culturii epocii metalelor, civilizaţiei romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos.
Muzeul de la Hârşova a fost organizat de învăţătorul Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu întemeietorul şcolii de stat din oraş, în primii ani ai secolului al XX-lea, în clădirea vechii şcoli. Muzeul este deschis împreună cu şcoala la 1 mai 1904 în prezenţa Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand, Principesei Maria, aflaţi, împreună cu alţi membri ai Familiei Regale şi Guvernului, în excursie pe Dunăre. Toţi au semnat, cu această ocazie, în Cartea de Aur a Muzeului Regional al Dobrogei, cum s-a numit instituţia la vremea respectivă. În timpul primului război mondial, muzeul este distrus în întregime. Este reorganizat şi inaugurat oficial, pentru a doua oară, de această dată în locuinţa personală a directorului şcolii, la 29 mai 1926, de Regele Ferdinand şi Regina Maria. În primii ani ai regimului comunist este desfiinţat, piesele arheologice sunt duse la muzeul din Constanţa, iar colecţiile de artă, etnografică, geologică, fotografică, sunt împrăştiate. După 1975 a fost reluată ideea reînfiinţării muzeului de la Hârşova şi pe măsură ce au început cercetările, în aşezarea neolitică, în anul 1985, în necropolele, aşezarea civilă ori fortificaţiile antice, în anii 1987 – 1989 şi mai ales după 1993, ca urmare a cantităţii uriaşe de materiale arheologice de importanţă excepţională, aceasta a devenit o necesitate imperioasă. Muzeul a fost rezultatul strădaniei dascălului, a copiilor şi locuitorilor oraşului, care au adunat de-a lungul timpului fragmente de inscripţii, vase şi fragmente, monede, tablouri, roci, costume populare.
Activitatea Muzeului „Carsium” se axează pe două direcţii principale: prezentarea rezultatelor cercetărilor arheologice de la Hârşova din ultimele decenii, deosebit de valoroase pentru istoria şi muzeografia românească, pe de o parte, şi educarea locuitorilor oraşului, în scopul cultivării unei noi atitudini faţă de mărturiile trecutului, indiferent de mărimea acestora, starea de conservare sau materialul din care este confecţionat, pe de altă parte; asigurarea cadrului logistic pentru dezvoltarea cercetării arheologic la Hârşova, într-o concepţie modernă, degrevând astfel instituţiile centrale de această responsabilitate. Vechimea instituţiei, expoziţia cu materiale de importantă deosebită pentru istoria românească dar şi cea europeană, dar nu în ultimul rând faptul că a fost redeschis de fiecare dată de Regii României, fac din acest muzeu mic o instituţie mare în peisajul muzeografic şi turistic la intrarea în Dobrogea.
