Primăria Giurgiu clădire ridicată în 1936, a funcţionat drept “Cămin de ucenici” şi internat pentru elevii Şcolii de Pescuit, Piscicultură şi Marină. Este o clădire importantă pentru urbanistica giurgiuveană, iar în prezent prin reabilitarea şi modernizarea acesteia la standarde europene, a devenit sediul administraţiei locale.
Cercetările arheologice au scos la lumină dovezi despre aşezări umane stabile în zonă, datate din perioada neoliticului. Descoperirile confirmă continuitatea prezenţei locuitorilor în imediata apropiere a fluviului şi legătura dintre îndeletnicirile lor şi condiţiile de viaţă din lunca Dunării, însă primele atestări documentare ale cetăţii Giurgiu le găsim abia în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
Giurgiu devine reşedinţa judeţului Vlaşca în 1830, iar în ianuarie 1831 îşi intră în atribuţii primul magistrat (primar) al oraşului. Din acelaşi an datează şi prima grădină publică – „Aleiu”, astăzi cel mai bătrân parc al oraşului. De altfel, următorii aproape 20 de ani sunt marcaţi de evenimente deosebite pentru comunitatea de la malul Dunării: în 1834, de la Atelierele Navale este lansată la apă prima navă comercială sub pavilion românesc – „Mariţa”, se inaugurează iluminatul public cu felinare şi se înfiinţează Serviciul de pompieri al oraşului; primul spital din Giurgiu se deschide în 1835 (pe amplasamentul lui funcţionează şi azi Spitalul Judeţean Giurgiu); este comandat şi executat Planul de sistematizare al oraşului Giurgiu, arhitectul Moritz von Ott fiind „părintele” modelului radial al străzilor, model respectat cu stricteţe până când regimul comunist a decis, la începutul anilor ’60 ruperea de trecut inclusiv în materie de urbanism.
Între 1952–1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. În 1968, orașul a fost declarat municipiu, el pierzând însă rolul de centru administrativ, fiind arondat județului Ilfov. El a redevenit reședință de județ odată cu înființarea județului Giurgiu în 1981 în urma unei reorganizări administrative regionale.
Prima cale ferată din Regatul României a fost construită între București și Giurgiu, stația de la Giurgiu fiind inaugurată la 1 noiembrie 1869.
Între 1952–1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. În 1968, orașul a fost declarat municipiu, el pierzând însă rolul de centru administrativ, fiind arondat județului Ilfov. El a redevenit reședință de județ odată cu înființarea județului Giurgiu în 1981 în urma unei reorganizări administrative regionale.
