Cetatea Callatis a fost întemeiată, conform izvoarelor istorice scrise, la sfârşitul secolului al VI-lea a. Chr., de coloniştii dorieni veniţi din Heracleea Pontică, la porunca unui oracol, pe locul unei aşezări getice numită Acervetis sau Cerbatis. Izvoarele arheologice plasează însă întemeierea cetăţii în secolul al IV-lea a. Chr., întrucât cele mai vechi materiale arheologice, descoperite de noi până în prezent, sunt datate în această perioadă. La mijlocul sec. al IV-lea a. Chr. se construieşte, din blocuri mari de piatră, zidul de incintă al cetăţii, care se pare că avea o suprafaţă de 80 de hectare. Tot atunci se construieşte şi portul cetăţii Callatis. Spre sfârşitul secolului al VI-lea p.Chr., cetatea a decăzut, sfârşitul său fiind scris şi de atacurile popoarelor migratoare. Callatis a fost definitiv distrusă, de atacurile avarilor şi slavilor la începutul secolului al VII-lea.
Situl arheologic din Mangalia face parte din Cetatea Callatis și se întinde pe suprafață de 1.000 mp. În urma săpăturilor arheologice au fost descoperite și cercetate elemente de arhitectură din epoca romano-bizantine aparținând cartierului sudic al Cetății Callatis. Printre cele mai importante descoperi se numără: strada principală cu o lățime de 6 metri, pavată cu dale, orientată de la est – vest și prevăzută cu un canal de scurgere colector și mic edificiu termal, compus din două încăperi cu ziduri realizate în opus mixtum.
Prin cercetările întreprinse în perioada 1990 – 1992 în cele 7 secțiuni s-a putut constata existența a două construcții distincte plasate la nord de strada Oituz și a unui edificiu la sud de această stradă. Cele două edificii, având aceeași orientare ca și strada, sunt despărțite printr-un coridor de acces, o stradela, a cărei lațime variază între 0,85 m și 1 m. Zidurile au grosimi ce variază între 0,55 și 0,80 m și sunt construite din blochete de calcar semifasonate, legate cu pământ galben.
Datarea întregului complex pe baza materialului descoperit: ceramica fragmentară (skyphoi, kantharoi, phiale, boluri) și toarte de amforă ștampilate de proveniență (Cos, Sinope, Thasos), se poate face în secolele IV-II i.e.n.
În prezent, ruinele cetății se află în cadrul Hotelului President, fiind protejate și menținute în starea inițială.
