În toamna anului 1916, în incinta mănăstirii Comana, trupele germane au început amenajarea unui cimitir de campanie.

În acest cimitir au fost înhumaţi 516 eroi dintre care:

– români-417 neidentificaţi şi 4 identificaţi;

– germani-13 neidentificaţi;

– bulgari-51 neidentificaţi;

– turci-31 neidentificaţi.

În anul 1919 Societatea „Cultul Eroilor“ a hotărât construirea unui mausoleu în incinta mănăstirii Comana.

Lucrările la mausoleu au început în anul 1926 şi au fost finalizate în anul 1932.

Mausoleul de la Comana a fost înălţat, la iniţiativa lui Nicolae Iorga, pe ruinele fostului paraclis al cetăţii Comana, în curtea mănăstirii, în amintirea eroilor români din primul război mondial. Mormintele ostaşilor se aflaseră in curtea mănăstirii, iar osemintele au fost mutate în mausoleu.

Potrivit surselor arhivistice, în cripta mausoleului au fost depuse osemintele a 720 de eroi, din care: 553 români (509 neidentificaţi şi 44 identificaţi); 151 bulgari neidentificaţi; 10 turci neidentificaţi; 4 ruşi neidentificaţi; 2 germani (unul neidentificat şi unul identificat). De asemenea, în mausoleu au mai fost înhumaţi, în cele 33 de cripte individuale reprezentate prin 19 firide, un număr de 42 de eroi români (27 identificaţi şi 15 neidentificaţi) . Cei 762 de eroi au fost exhumaţi din curtea mănăstirii Comana şi din diferite localităţi de pe raza judeţului Vlaşca (în prezent judeţul Giurgiu): Fălăştoaca, Uzum, Călugăreni, Dasta, Grădiştea, Poeni, Frasinu, Mihai Bravu, Pueni, Crânguri, Crucea de Piatră, Vlad Ţepeş, Strâmba, Băneasa, Adunaţii Copăceni, Novaci, Drăgăneşti, Poşta, Buda-Ilfov, Petroşeni, Stăneşti, Slobozia, Dărăşti, Prunaru, Buturugeni, Drăghineşti.

În mai 2002, pe latura frontală a mausoleului a fost amplasată o placă comemorativă în memoria a 5 aviatori britanici, prăbuşiţi cu avionul în balta Comana la 7 mai 1944 (osemintele acestora au fost repatriate).

Pe cripta cu osemintele eroilor sunt încrustate patru versuri semnate de Mircea Dem Rădulescu: „Cei ce căzut-au pentru ţară,/ Pe lanul câmpului bogat,/ Jertfind o-ntreagă primăvară,/ Nu au murit, ci-au înviat”.

În anul 1944, cand a fost bombardat Bucureştiul, o baterie antiaeriană germană, aflată în pădurea Comana, a doborât un avion britanic. Cinci dintre militarii englezi au murit şi au fost înmormântaţi în curtea mănăstirii. Trei au ramas teferi, iar sătenii i-au predat autorităţilor române, ca să nu cadă în mâinile nemţilor. În 1946, cei trei au fost eliberaţi, iar cei morţi au fost deshumati şi duşi în ţara lor natală.