În anul 1969 muzeul din Slatina se îmbogăţea cu o nouă secţie de artă populară care se adăuga secţiei de istorie creată în 1952 şi dezvoltată permanent până atunci.
La înfiinţare, secţia de etnografie avea un patrimoniu de 1480 obiecte, patrimoniu care s-a îmbogăţit permanent, ajungând acum, la 33 de ani la înfiinţare, să cifreze 8933 obiecte. Acest patrimoniu etnografic oglindeşte creaţia populară din aproape toate satele şi comunele din judeţul Olt, teritoriu pe care se întâlnesc trei zone etnografice: Olt, Romanaţi şi Câmpia Boianului.
În judeţul Olt valori artistice întâlnim în mod deosebit în costumul popular, în scoarţele şi ţesăturile de interior, în ceramica populară pe care literatura de specialitate o cunoaşte sub numele de Ceramică de Oboga. Aceste genuri ale artei populare sunt cele care predomină în patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Olt. Nu au fost neglijate însă nici genurile mai puţin reprezentative pentru judeţul Olt: creaţia artistică în lemn, obiectele de artă populară din fier, piesele legate de obiceiuri (ouăle încondeiate, icoanele de vatră etc.), precum şi piesele legate de meşteşugurile şi ocupaţiile tradiţionale ale zonei.
Colecţia de port popular a secţiei, cuprinde în primul rând un bogat tezaur de marame diafane din borangic (peste 300), piese specifice pentru găteala capului. La această podoabă de bază a costumului popular putem adăuga bijuteriile, lucrate de către meşterii locali din argint şi aramă, lesele din mărgele multicolore şi salbele din monezi diferite.
Cămăşile costumului popular cu ornamente alese în război sau cusute, variază după zonă, vârstă şi ocazie. Poate fi urmărită de asemenea şi evoluţia lor în timp. O altă piesă de bază a costumului popular din judeţul Olt este zăvelca, boşceaua sau catrinţa cum i se spune în limbajul local. În tonalităţi de roşu, adesea cu motive antropomorfe şi zoomorfe, boşcelele din Romanaţi se deosebesc de zăvelcile din nordul judeţului, la care strălucirea fluturilor, a firului metalic şi a mărgelelor multicolore se împletesc armonios cu tonalităţile de albastru (colecţia deţine 560 de astfel de piese).
Costumul bărbătesc este reprezentat prin costumul de vară, cu cămaşe lungă sau scurtă, bogat ornamentată cu „şabace” şi a costumului de iarnă cu pantaloni de dimie cu găitane. În timpul iernii atât bărbaţii cât şi femeile purtau cojoace împodobite îndeosebi cu motive spiralice lucrate de cojocarii din Caracal, Vădastra, Vişina etc. Şi din categoria acestor piese muzeul se mândreşte cu o colecţie destul de bogată (70 de cojoace).
Piesele de ceramică au fost aduse din centrele de olari de pe Valea Olteţului: Corbeni, Româna, Oboga, precum şi din localităţile unde a circulat ceramica unor centre din Vâlcea şi Argeş. Colecţia de ceramică este foarte bine reprezentată în muzeu cifrâd un număr de 2800 obiecte.
Dintre importantele colecţii ce au îmbogăţit patrimoniul etnografic al muzeului menţionăm şi colecţia de scoarţe (covoare, velinţe, macate) la care varietatea ornamentală şi a gamei cromatice duce la realizări artistice majore (colecţia deţine 260 de piese).
La începutul anului 2003 patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Olt cifrează un număr de 8932 obiecte ce alcătuiesc 56 colecţii care sunt popularizate prin expoziţiile de bază organizate în Slatina, Balş şi Chilia-Făgeţelu, prin numeroasele expoziţii temporare şi prin publicaţiile de specialitate.
