Muzeul de istorie din orașul Chiprovci a fost fondat în 1988, și este în legătură directă cu celebrarea națională a 300 de ani de la izbucnirea revoltei Chiprovo. Zona de expoziție din clădirea principală începe cu descoperirile arheologice care acoperă o perioadă lungă cronologică – din perioada neolitică până în Evul Mediu. În cele cinci camere ale expoziției muzeului sunt evenimente și procese importante pentru istoria Bulgariei dar și pentru istoria mondială. Prima încăpere este dedicată minereurilor; sunt prezentate etape separate de extragere și prelucrare a minereului, cu accent pe noile tehnologii aduse de minerii sași.
În a doua cameră se prezintă lucrările școlare Școlii de Aurari din Ciprovți (XVI – XVII.) și repartizarea lor pe scara pan-europeană. Cea de-a treia cameră prezintă locul și rolul catolicismului în viața Chiprovtzi în secolul XVII. În cea de-a treia încăpere este prezentat rolul religiei catolice în activități educaționale, activitatea diplomatică și misionară, revolta din Ciprovți și mișcărea de migrație ulterioare în țările române și croate de astăzi. În a patra sala sunt urmărite principalele perioade în dezvoltarea covoarelor de Chiprovtzi, în timp ce în a cincea este expusă pictura bisericească.
În casa Katerina este amenajată o expoziție care ilustrează viața și obiceiurile torlacilor, și în curte și au plantat o „colecție vie de plante folosite pentru vopsire”.