Pe Insula mare din lacul Duranturnulshko este in explorare cel mai mare, până în prezent, obiectiv preistoric de pe Peninsula Balcanica.
Resturile de clădiri din piatră gasite aici, oamenii de știință le înscriu în eneoliticului timpuriu (4750-4500 î.Hr.) și le definesc ca fiind cea mai veche arhitectura de piatra din Europa. Este descoperit si singurul templu de piatra de doua etaje in Balcanii din mileniul V î.Hr.
Pe coasta, vizavi de insula, a fost descoperită cea mai mare necropola preistorica din lume.
Cele 1.200 de morminte studiate indică faptul că necropola a fost folosita mult timp – în neolitic și epoca cuprului, chiar in mod continuu din aceeași populație. Acest lucru înseamnă că aceasta a supravietuit mulți ani prin munca și dezvoltăre sociala linistita.
Bogate de daruri funerare, au fost in principal înmormântările masculine. Darurile reprezinta o ceramică specială de înmormântare, ornamente din marmura si scoici, iar la sfârșitul epocii cuprului – din cupru și aur. Diferențele in darurile funerare indică existența de proprietăți mari și stratificări sociale ale societății de atunci.
Într-un număr semnificativ de morminte nu au fost găsite oase, ci doar figurine antropomorfe și daruri funerare tipice celorlalte funeralii. Acestea sunt probabil cenotafe – morminte simbolice de oameni care au murit departe de satul lor. Numărul acestora este în creștere la sfârșitul secolului V î.Hr., ceea ce înseamnă probabil că mulți dintre săteni au murit în timpul războiului.
Bărbații sunt puși în morminte pe spate, cu membrele întinse, iar femeile și copiii – în poziția Hocker. În fața gurii celor îngropati au fost descoperite cupe de lut mici, probabil parte din ritul funerar. În cele mai vechi morminte au fost descoperite oase de animale sălbatice, în special vase de ceramică sparte, unelte de piatră. La înmormântările ulterioare crește numărul vaselor de lut.
Ulterior, sătenii au abandonat obiceiul de a pune în morminte oase de animale, și în schimb puneau topoare, sape și alte instrumente de corn, de asemenea, „truse de cusut” – și anume screper de silex, sulă din os, coajă de scoică. În aceste morminte apar primele ornamente din cupru și aur.
