Turnul ceasornicului reprezintă o rămășiță a perioadei în care Imperiul Otoman stăpânea portul de la Dunăre.
Purtător de ceas public, cea mai înaltă construcție din oraș la acel moment și dispus în centrul geometric al teritoriului, este astăzi considerat a fi o raritate.
Turnul s-a aflat sub stăpânire turcească timp de 30 de ani, însa el a fost construit după planurile de sorginte europeană ale strategilor vremii. Nu este o arhitectură turcească, ci una inspirată din concepția arhitecturii de tip francez, Construit în anul 1771 într-o formă diferită de cea de astăzi, turnul făcea parte din sistemul de fortificație al orașului. El era principalul punct de supraveghere asupra înaintării armatelor inamice, deoarece era cea mai înaltă construcție din zonă.
Turnuri asemănătoare au existat și în alte orașe din țări ale Imperiului Otoman precum: Bulgaria, Albania sau, de pildă Serbia de astăzi. Majoritatea au fost distruse prin demolare chiar de către locuitorii orașelor, imediat după războaiele de independență duse de statele respective cu Imperiul Otoman. Din acest motiv, el este o raritate în partea de sud-est a Europei.
Restaurat de câteva ori de-a lungul războielor moderne cărora le-a supaviețuit, turnul a suferit câteva transformări până la primul război mondial. Atunci, o bună parte din oraș a fost afectată de un incendiu, și odată cu el, partea superioară a turnului.
Ceasornicul i-a fost adăugat turnului de supraveghere abia în secoul XIX, odată cu ieșirea de sub stăpânirea turcească. Ceasul original a fost înlocuit odată cu renovările din 2005, originalul aflându-se în custodia Muzeului Județean de Istorie “Teohari Antonescu” din Giurgiu.
Construcția turnului are o particularitate, un plan hexagonal, o construcție care înconjoară baza în care de-a lungul timpului au funcționat Primăria, Poliția sau Pompierii. Ultima întrebuințare și cea actuală de altfel, a fost cea dobândită prin concesionarea spațiului de la baza sa, pentru localuri și cafenele. Astăzi s-a reconstruit provizoriu așa ceva în jurul turnului.
Totuși el este strâmb din naștere, dintr-un defect de construcție. Are o înclinție de câteva grade, deși nu este Turnul din Pisa.
Cel care a folosit Turnul Ceasornicului drept reper al sistematizării urbanistice moderne din Giurgiu, autor al planului orașului, a fost inginerul austriac Morris Van Ott.
Turnul Ceasornicului a intrat în reconsolidare la sfârșitul anului 2005, lucrările fiind terminate în 2007. Cu această ocazie, ceasornicul a fost înlocuit cu unul nou, cel original aflându-se la muzeul de istorie Teoharie Antonescu din orașul Giurgiu.
În prezent, Turnul cu ceas este simbolul orașului Giurgiu, acest monument fiind prezent și pe stema județului.