Manicatide s-a născut la Giurgiu în 1879 într-o familie înstărită având origini grecești.

Take Manicatide,  magnat al cerealelor, important om de afaceri al comunității elene din Constanța și președinte al Camerei de Comerț,  își ridică în orașul de la malul mării nu mai puțin de 3 vile.

Una dintre acestea, Casa Manicatide a fost construită în anul 1899, în stil eclectic, cu elemente de decoraţie clasicizantă, şi poartă numele ctitorului său: Take Manicatide, comerciant de profesie. Planurile casei au fost realizate de arhitectul H. N. Mangoianu.

Eclectismul este tipic pentru stilurie de artă europeană de la începutul clasicismului, dar mai ales în istorism. În ceea ce privește calitatea artistică trebuie făcuta distincție între imitație și evoluție artistică. Termenul eclectism poate avea o conotatie negativă, în cazul în care artistul, în locul creației proprii, selectează elemente din alte lucrări și le combină într-una nouă.

Termenul era cunoscut deja în antichitate și a marcat începutul erei noastre. La acea vreme existau diferite școli de filozofie în paralel, iar gânditorii și politicienii erau numiți eclectici, deoarece acestia combinau, între ele, elemente și poziții diferite. Cel mai faimos reprezentant al acestui curent a fost Cicero. El a preluat, în special în etica sa, o mare parte din gândirea stoicistă, dar a inclus și valori susținute de Academia platonică și de școala peripatetică.

Numeroși arhitecți, formați în spiritul eclectismului au realizat în România un număr mare de construcții în acest stil. Exemple de arhitectură eclectică pot fi: Palatul Băncii Naționale (1885) de Cassien Bernard și Albert Galleron, Atheneul Român (1888) de Albert Galleron, Casa de Economii și Consemnațiuni (1900) de Paul Gottereau.

Imobilul are trei nivele, subsol, parter şi etaj, iar faţadele sale sunt organizate simetric, pe console cu motiv floral, după axa redată de intrarea clădirii cu trepte şi coloane care susţin un balcon deasupra.

Aceste coloane sunt de ordin compozit, canelate, iar balconul are un aspect deosebit datorită baluştrilor, după cum se explică în documentele de la Arhivele Naţionale. După naţionalizare, a aparţinut I.L.L. (Locativa), apoi a fost Oficiul Forţelor de Muncă sub administrarea I.C.R.A.L., iar mai târziu a adăpostit corpul de control al Primăriei Municipiului Constanţa.

Pentru ambele nivele au fost construite câte două ferestre cu bază comună, profilată, de o parte şi de alta a acestora.

Faţada din curte este organizată simetric, pe console cu motiv floral.