Casa Constantin Tican a fost construită în anul 1908. Călărași, numit în trecut, Lichirești și, temporar, Știrbeiu, este cel mai mare oraș al județului și unul din cele mai importante municipii din regiunea de dezvoltare Sud. Conform datelor finale ale recensământului populației din anul 2011, municipiul Călărași are o populație de 65181 de locuitori. Numele […]
În jurul anului 1890, Marinache Popescu, negustor şi proprietar de terenuri în Ialomiţa, împreună cu soţia Ana au decis să zidească în Călăraşi o clădire opulentă, în stil eclectic, al cărei partiu arhitectural ordonat şi riguros cuprinde spaţii generoase, cu o corectă separare a funcţiunilor. Peste trei decenii, urmaşii lor vor dona imobilul primăriei, pentru […]
Bustul lui Eugen Cialîc vine să amintească locuitorilor orașului Călărași despre eforturile depuse de primarul care a condus de-a lungul a trei mandate urbea, în perioadele iulie 1931 – iunie 1932, septembrie 1938 – octombrie 1940 și septembrie 1941 – noiembrie 1944. Personalitate emblematică a Călăraşiului pe care l-a condus cu mână de „fier”, Eugen […]
Biserica cu hramul Sf. Nicolae a parohiei Mircea Vodă, în formă de cruce, a fost ridicată între anii 1909-1911, prin stăruinţa unui comitet de 30 persoane, avându-l ca iniţiator pe Ilie Bigan. Biserica a fost sfinţită în anul 1911 de către Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop al Bucureştilor Conon Arămescu Donici. În anul 1962 a fost reparată turla […]
Parohia Mircea Vodă a luat fiinţă în anul 1931, atunci când Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor prin decizia nr. 191722 – 16645, a aprobat înfiinţarea parohiei Mircea Vodă prin dezlipire de la parohia Călăraşii Vechii, a cărei filială era. În adresa prin care Protoieria comunica înfiinţarea parohiei se mai preciza că Preotul îşi păstrează salariul prevăzut […]
În scurtă vreme, după ce oraşul Călăraşi devine capitala judeţului Ialomiţa, în primăvara anului 1833, numărul populaţiei aproape se dublează, iar perimetrul oraşului creşte. Ia fiinţă un nou cartier – Volna, în care se vor aşeza, de regulă, primii locuitori proprietari de pământ, care aveau un statut special faţă de restul locuitorilor, ce au continuat […]
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul vine să aducă în peisajul local o notă de sobrietate şi o reîntoarcere în istorie. Spre deosebire de toate celelalte biserici din oraş, ridicate prin contribuţia enoriaşilor sau cu sprijinul unor sponsori, în cazul acestei biserici terenul şi întreaga cheltuială a construcţiei şi înzestrării cu cele trebuincioase a fost suportată de […]
În ceea ce priveşte anul construcţiei bisericii cu hramul Sf. Nicolae din parohia Bogata, acesta diferă de la un document la altul, în funcție de sursa studiată. Catagrafia Eparhiei Ungrovlahiei din anul 1810, precizează despre satul Bogata dimpreună cu satul Streini Gălăţui: Biserica au fost de lemn şi au ars-o turcii, cu hramul Mucenicul Gheorghie […]
Parohia Andolina, formată în prezent din satul Andolina şi o parte din satul Ciocăneşti Sârbi, fostul sector al preotului Alecu Zamfir, care s-a transferat de la parohia Ciocăneşti Sârbi la parohia Andolina, a luat fiinţă în anul 1938, prin dezlipire de la parohia Ciocăneşti Sârbi. Neavând biserică, locuitorii satului mergeau la biserica din satul Ciocăneşti Sârbi. […]
La sud-vest de punctul central al intersecției celor două axe principale de circulație s-a construit o grandioasă basilică civilă numită forensis. Basilica are o suprafață de 18 x 50 m, cu axul lung orientat nord-sud și compartimentată în trei nave, cu două rânduri de coloane de mari dimensiuni. S-au păstrat în situ doar câte 18 […]
